Animalele de companie în chirie
Ai câine, pisică sau alt animal de companie și cauți o locuință de închiriat? Primul lucru pe care trebuie să-l știi este simplu: legea română nu îți dă un drept necondiționat de a ține un animal într-o locuință închiriată, dar nici nu interzice, în general, animalele de companie în chirie.
În practică, contează trei lucruri: ce scrie în contractul de închiriere, cum folosești locuința și ce reguli există în condominiu.
Poate proprietarul să interzică animalele de companie?
În principiu, proprietarul și chiriașul pot stabili prin contract condițiile în care este folosită locuința. Codul civil spune la art. 1270 că un contract valabil încheiat are putere de lege între părți. Asta înseamnă că o clauză prin care se acceptă sau se interzic animalele de companie nu este un detaliu decorativ pe ultima pagină a contractului.
Dacă în contract scrie clar că nu sunt permise animale de companie și aduci ulterior un câine sau o pisică fără acordul proprietarului, poți ajunge într-un conflict contractual. Nu există o regulă generală care să anuleze automat o asemenea clauză doar pentru că animalul este cuminte, mic sau are cont de Instagram.
Dacă în contract nu există nicio prevedere despre animale, situația este diferită. Codul civil nu stabilește o interdicție generală de a avea animale într-o locuință închiriată. Totuși, rămân valabile obligațiile tale privind folosirea și protejarea apartamentului.
Ce obligații ai ca chiriaș dacă ai un animal
Art. 1796 din Codul civil spune că chiriașul trebuie, printre altele, să folosească bunul cu prudență și diligență și să îl restituie la finalul contractului. Art. 1799 dezvoltă această regulă: locuința trebuie folosită cu prudență și potrivit destinației stabilite prin contract.
Tradus în viața de apartament: faptul că proprietarul acceptă pisica nu înseamnă că acceptă automat și parchetul zgâriat, ușile roase sau o canapea care a devenit proiect personal de sculptură.
Art. 1800 permite proprietarului să ceară daune-interese și, în anumite situații, rezilierea contractului dacă locuința este folosită într-un mod care îl prejudiciază.
La încetarea chiriei, art. 1821 spune că trebuie să restitui locuința în starea în care ai primit-o, cu excepția deteriorărilor produse prin vechime. Art. 1822 stabilește și regula răspunderii chiriașului pentru degradările produse în perioada în care folosește bunul.
Urmele produse de animale pot intra în discuție aici. Diferența dintre uzură normală și degradare depinde însă de situația concretă. Tocmai de aceea, un proces-verbal de predare-primire și fotografii făcute la începutul chiriei sunt foarte utile.
Ce ar trebui să scrie în contract despre animal
Dacă proprietarul este de acord cu animalul, e mai bine să scrieți asta în contract sau într-un act adițional. O formulare clară evită discuția de peste șase luni despre cine a spus ce la telefon.
Puteți preciza:
- specia și, dacă este relevant, numărul animalelor;
- că proprietarul își exprimă acordul pentru păstrarea lor în locuință;
- obligația chiriașului de a suporta prejudiciile produse de animal;
- regulile privind curățenia și folosirea spațiilor comune;
- eventuale condiții suplimentare convenite de ambele părți.
Dacă ai deja animalul atunci când închiriezi, menționarea lui în contract este varianta cea mai sigură. O mențiune explicită valorează mult mai mult decât „proprietarul știa că am câine”.
Poate asociația de proprietari să interzică animalele?
Asociația de proprietari are un rol diferit de proprietarul apartamentului.
Art. 22 din Legea nr. 196/2018 prevede existența regulamentului condominiului. Acesta stabilește reguli pentru folosirea părților comune și pentru buna vecinătate. Regulamentul trebuie respectat și de chiriași, iar proprietarul are obligația de a-i informa despre el.
Același articol spune însă că regulamentul nu poate impune restricții asupra exercitării drepturilor proprietarilor în afara celor justificate prin destinația imobilului. Prin urmare, legea nu îi oferă asociației un drept general de a decide pur și simplu că în apartamentele private „nu se țin animale”.
Asociația poate însă stabili și aplica reguli privind părțile comune și buna vecinătate: casa scării, liftul, curtea comună, curățenia sau alte situații care îi afectează pe ceilalți locatari.
Iar tu, ca chiriaș, ești obligat să respecți regulamentul condominiului.
Ce se întâmplă dacă animalul deranjează vecinii?
Faptul că proprietarul ți-a permis să ai un animal nu te scutește de regulile de conviețuire.
Legea nr. 61/1991 sancționează tulburarea liniștii locuitorilor prin zgomote, iar pentru anumite forme de tulburare sunt prevăzute expres intervalele 22:00-08:00 și 13:00-14:00. Un câine care latră frecvent poate genera conflicte și sesizări chiar dacă în contract scrie că animalele sunt permise.
Mai mult, art. 1830 din Codul civil permite proprietarului să ceară rezilierea contractului atunci când chiriașul sau persoanele pentru care răspunde au un comportament care face imposibilă conviețuirea cu ceilalți locatari ori împiedică folosirea normală a locuinței sau a părților comune. Aplicarea acestei reguli depinde de situația concretă și, în caz de litigiu, de aprecierea instanței.
Asta nu înseamnă că un vecin poate obține evacuarea ta pentru că a auzit câinele lătrând de două ori. Înseamnă că problemele serioase și repetate nu dispar juridic doar pentru că sunt produse de animal și nu direct de proprietarul lui.
Dar proprietarul mă poate evacua imediat?
Nu confunda o nemulțumire a proprietarului cu o evacuare.
Art. 1831 din Codul civil prevede, ca regulă, că evacuarea chiriașului se face în baza unei hotărâri judecătorești, dacă legea nu prevede altfel.
Dacă există o clauză contractuală încălcată, proprietarul poate avea motive să urmărească încetarea contractului. Procedura concretă depinde însă de contract și de situație. Pentru un conflict deja ajuns în faza notificărilor, rezilierii sau evacuării, merită să verifici documentele cu un avocat.
Ce obligații ai față de animal
Chiria nu schimbă faptul că ești deținătorul animalului și ai obligațiile stabilite de legislația privind protecția animalelor.
Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor cere deținătorului să asigure condiții corespunzătoare de adăpostire, hrană și apă, posibilitate suficientă de mișcare, îngrijire și atenție.
Pentru câini există și reguli suplimentare. OUG nr. 155/2001 prevede obligații privind identificarea și înregistrarea câinilor cu stăpân.
Dacă ai un câine încadrat legal în categoria câinilor periculoși sau agresivi, se aplică și OUG nr. 55/2002. Actul stabilește reguli speciale privind deținerea și circulația acestora, inclusiv folosirea lesei și a botniței în anumite situații și în părțile comune ale imobilelor.
Pot exista și reguli locale privind accesul animalelor în anumite spații publice, curățenia sau modul de plimbare. Acestea diferă de la o localitate la alta.
Există situații în care ai nevoie de acordul asociației?
Există o situație specială care produce destulă confuzie.
OUG nr. 155/2001 prevede că, la adoptarea a mai mult de doi câini din adăposturi, una dintre condițiile procedurii este prezentarea acordului asociației de proprietari sau, după caz, al vecinilor. Regula privește această procedură specială de adopție și nu trebuie transformată într-o regulă generală potrivit căreia orice persoană care are trei câini acasă ar avea automat nevoie de aprobarea asociației.
Ce verifici înainte să semnezi contractul
Dacă ai un animal de companie, verifică problema înainte de a plăti garanția și de a te muta.
- Citește contractul. Caută expresii precum „animale de companie”, „animale”, „pets” sau reguli referitoare la folosirea locuinței.
- Cere acordul în scris. Dacă proprietarul spune că acceptă animalul, trece acordul în contract sau într-un act adițional.
- Cere regulamentul condominiului. Proprietarul trebuie să te informeze asupra regulilor aplicabile în bloc.
- Fotografiază locuința la predare. În special parchetul, ușile, mobilierul, pereții și tapițeriile.
- Descrie eventualele defecte în procesul-verbal. Altfel, la plecare poate deveni surprinzător de dificil să demonstrezi că pisica nu a zgâriat în 2027 ușa care era deja zgâriată în 2026.
Dacă proprietarul acceptă doar animale „mici”
Termeni precum „animal mic”, „câine de talie mică” sau „animale cuminți” par suficient de clari până în momentul în care cele două părți trebuie să decidă ce înseamnă concret.
Dacă acordul proprietarului are condiții, pune-le în scris. De exemplu: „Este permisă deținerea unui câine de companie în locuință”. Este mult mai clar decât o clauză care spune doar „pets allowed, cu acordul proprietarului”.
Dacă iei un animal după ce te-ai mutat
Verifică din nou contractul înainte să îl aduci în apartament.
Dacă există o interdicție, discută cu proprietarul și cere modificarea contractului sau un acord scris. Dacă există o clauză care condiționează animalele de acordul proprietarului, obține acordul înainte.
Dacă nu există nicio prevedere, legea nu introduce prin ea însăși o interdicție generală. Tot rămâi însă răspunzător pentru folosirea locuinței, eventualele prejudicii și respectarea regulilor condominiului.
Pe scurt
- Nu există o interdicție legală generală privind animalele de companie în locuințele închiriate.
- Nu există nici un drept general al chiriașului de a ignora o interdicție prevăzută în contract.
- Contractul de închiriere este primul document pe care trebuie să îl verifici.
- Dacă animalul este acceptat, e preferabil ca acordul să fie scris.
- Răspunzi pentru degradările produse locuinței pe durata chiriei, în condițiile legii.
- Trebuie să respecți regulamentul condominiului și regulile de bună vecinătate.
- Asociația de proprietari poate reglementa folosirea părților comune, dar legea nu îi acordă o putere generală de a interzice animalele în interiorul proprietăților individuale.
- Pentru câini, iar în special pentru cei încadrați ca periculoși sau agresivi, există reguli legale suplimentare.
Acest articol oferă informații generale despre regulile aplicabile în România. Nu înlocuiește analiza unui contract concret sau consultanța juridică într-un litigiu.